În căutarea Evangheliei originale

Mă mir că treceți așa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos la o altă Evanghelie. Nu doar că este o altă Evanghelie; dar sunt unii oameni care vă tulbură și voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos. (Galateni 1:6-7)

Pe vremea lui Ceaușescu erau la mare căutare blugii marca „RIFLE ORIGINAL”, aduși de vaporeni. Circulau pe piață și alte mărci, dar la prima spălare se vedeau că nu-s originali, ci imitații, falsificări. La fel era și cafeaua. De atâta cafea amestec („nechezol” - cum o numeau românii), puțini mai știau care este gustul original al cafelei.

Când i-am văzut eu că nu umblă drept
după adevărul Evangheliei ... (Galateni 2:14)

Dragi frați, oare trăim noi Evanghelia originală, aceea pe care au trăit-o Domnul Isus și apostolii, aceea care este arătată în Faptele apostolilor, aceea care a fost dată sfinților odată pentru totdeauna (Iuda 3)?

Vă mai dau câteva versete în lumina cărora să ne analizăm Evanghelia pe care o trăim. 
„Adevărat este cuvântul acesta și vreau să spui apăsat aceste lucruri, pentru ca cei ce au crezut în Dumnezeu să caute să fie cei dintâi în fapte bune. Iată ce este bine și de folos pentru oameni!” (Tit 3:8)

„Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea că El Și-a dat viața pentru noi; și noi deci trebuie să ne dăm viața pentru frați. Dar cine are bogățiile lumii acesteia, și vede pe fratele său în nevoie, și își închide inima față de el, cum rămâne în el dragostea de Dumnezeu? (1Ioan 3:16-17)

... cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă
dacă ce li se spunea, este așa. (Fapte 17:11)

În lumina versetelor din Galateni 1 și Iuda 3-4, să pornim, dragii mei, în căutarea EVANGHELIEI ORIGINALE, A CREDINȚEI ORIGINALE. Surogatele nu vor rezista furtunilor și prigonirilor care cam bat la ușă, și nici nu ne pot garanta mântuirea noastră, după cum ne este și spus în versetele:
„Vă fac cunoscut, fraților, Evanghelia pe care v-am propovăduit-o, pe care ați primit-o, în care ați rămas și prin care sunteți mântuiți, dacă o țineți așa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba ați crezut.” (1 Corinteni 15:1)

Personal, am început să studiez cartea Faptele Apostolilor și urmează și alte epistole, în căutarea Evangheliei originale.

Nu vă leneviți !

Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala voastră şi dragostea pe care aţi arătat-o pentru Numele Lui, voi, care aţi ajutorat şi ajutoraţi pe sfinţi. Dorim însă ca fiecare din voi să arate aceeaşi râvnă, ca să păstreze până la sfârşit o deplină nădejde, aşa încât să nu vă leneviţi, ci să călcaţi pe urmele celor ce, prin credinţă şi răbdare, moştenesc făgăduinţele. (Evrei 6:10-12)

Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. (Proverbe 18:9)

Nu vă leneviți! Osteniți-vă în continuare pentru Domnul. Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică şi pe care v-o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică însuşi Dumnezeu, pe El L-a însemnat cu pecetea Lui.” (Ioan 6:27)

Preaiubiţilor, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre
mântuirea noastră  de obşte, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn
să luptaţi pentru credinţa care a fost dată sfinţilor o dată pentru totdeauna.
(Iuda 1:3)

Să păstrăm aceeași râvnă de la început. Să nu facem jocul lui Satan, care caută să ne întristeze, să ne aducă la deznădejde, la amărăciune, să ne bage în depresie – pentru ca să ne scoată din serviciul activ pentru Domnul, să ne pună pe o linie moartă, sau să ne tot lingem rănile.

Să facem în continuare cunoscut Numele Domnului. Să ajutorăm pe alții, și în special pe sfinți, în Numele lui Isus. Să nu ne lenevim, ci să luăm exemplul lui Timotei: „Ştiţi râvna lui încercată; cum, ca un copil cu tatăl lui, a lucrat ca un rob împreună cu mine pentru înaintarea Evangheliei.” (Filipeni 2:22)

Ai greșit cuiva, cere-ți iertare și sângele Domnului Isus te curățește de orice păcat. Ai căzut, mărturisește-ți păcatul, pocăiește-te și cere harul Domnului Isus să te ridici. Te-ai rătăcit, caută în Biblie calea cea dreaptă, sau cere cuiva să ți-o arate. Ai fost prins în vreo robie din neveghere, fugi, dezleagă-te, rupe lanțul.

Mai presus de orice, strigă la Domnul: „Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de mine păcătosul.” Și apelează și la frați de încredere să se roage pentru problema ta. Numai nu rămâne în lenevie, depresie, amărăciune, robie. Domnul nu va uita osteneala ta.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică... (Proverbe 24:16)

Cei ce-n orice zi spre Domnul se îndreaptă

Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele: „Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului, şi dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu”?

Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul cel Veşnic, Domnul, a făcut marginile pământului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.

El dă tărie celui obosit şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină; dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă, şi nu obosesc; umblă, şi nu ostenesc. (Isaia 40:27-31)

ei zboară ca vulturii ...
(Isaia 40:27-31)

Alerg și eu ce alerg, dar la un moment dat obosesc. Privind uneori la durerile și neputințele din familia mea, deznădejdea îmi dă târcoale. Așa a fost și în dimineața asta. Și L-am întrebat pe Domnul: „Doamne, Tu știi cu ce mă frământ. Eu ce fac?” ȘI Domnul mi-a răspuns prin versetele de mai sus. Și mi-a adus aminte și cântarea, pe care vă îndemn s-o căutați pe internet.

Cei ce se încred, în Cel Atotputernic
Cei ce-şi pun nădejdea
în Cel ce este veșnic.
Cei ce se încred
în Domnul Dumnezeu,
Nu vor fi lăsaţi în voia Celui rău.

aleargă, și nu obosesc; umblă și nu ostenesc ...
(Isaia 40:27-31)

Ref:
În Tine mă încred
Orice s-ar întâmpla
Chiar de pământul rodul nu-şi va da
Chiar de nu va fi ploaie pe câmpie
Tu-mi trimiţi ajutorul ca lui Ilie.

Cei ce-n orice zi
Spre Domnul se îndreaptă
Nu vor duce lipsă de pâine şi de apă.
Care înspre El
Se-ndreaptă cu rugăciune,
Nu vor duce lipsă de niciun bine.

Uită-te pe geam, priveşte-o vrăbioară
Cât e de voioasă, ce frumos zboară.
Ea nu seamănă, Domnul o-ngrijeşte
Cât mai mult pe tine,
Domnul te păzeşte.

Cel mai important și vital lucru este acesta: „Cei ce se încred în Domnul!”, și cum spune cântarea „Cei ce-n orice zi spre Domnul se îndreaptă.”

Când vine tristețea peste tine, când îți amintești de datorii, când privești poate la necazurile din familia ta: spre cine te îndrepți? În acele clipe, deschide-ți biblia și îndreaptă-ți atenția, gândurile și cererile către Cel Atotputernic, către Tatăl tău care nu te va lăsa.

Cei ce se încred, în Cel Atotputernic

Omul chibzuit vede răul și se ascunde

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. (Proverbe 27:12)

E mare har să poți vedea răul. Mulți sunt duși de val, fără să-și dea seama.

Deși occidentul se umple de păcat, deși acolo se încearcă stricarea copiilor încă de mici prin educația sexuală din școli, deși mulți au văzut cazul familiei Bodnariu, tot se mai găsesc creștini care vor să plece, parcă nevăzând răul și faptul că se duc în gura lupului. Încă te mai poți „ascunde” în țara noastră, nu știu pentru câți ani.

De asemenea, multe biserici se strică de la linia adevărului Bibliei. Lumescul pătrunde în purtare, în vorbire, în îmbrăcăminte. Cuvântul predicat cu puterea Duhului Sfânt, rugăciunea prin Duhul și slujirea celor nevoiași sunt înlocuite cu predicuțe hazlii, rugăciuni formale, filme, concerte, scenete și sport. Apostolii n-ar fi avut nicio legătură cu așa ceva, dacă ar fi trăit astăzi: „Iar noi vom stărui necurmat în rugăciune şi în propovăduirea Cuvântului.” (Fapte 6:4). Dar cine mai crede?

Răul acesta se înmulțește, și totuși mulți rămân blocați în el, privind cu durere cum credința lor și a copiilor lor slăbește de la o zi la alta. După umila mea părere, încă te mai poți „ascunde” în biserici mai mici, mai neînsemnate, mai neatinse de valul modernismului. Un frate a rămas impresionat de evlavia unor tineri de la Oastea Domnului, care le-au vizitat biserica. Dragii mei, începe să nu mai conteze eticheta (baptist, penticostal, etc.), ci dacă în acel loc este prezentă viața din Dumnezeu, care să ducă credința noastră și a copiilor noștri în sus, nu în jos.

Important este să vezi răul și să te ascunzi (să ieși din el, sau să ai puterea să nu te îndrepți spre el). Schimbările nu-s ușoare (uneori revenirea în țară, sau mersul în altă biserică, alegerea unei alte școli, părăsirea unui loc de muncă sau a unui anturaj nepotrivit), dar Dumnezeu vede inima sinceră și-l călăuzește pe omul plăcut Lui.

Cel mai mare rău de care trebuie să fugi nu este sărăcia, nici prigoana, ci slăbirea sau stingerea credinței tale și a copiilor tăi.

Mulțumiți totdeauna lui Dumnezeu, pentru toate lucrurile

Mulţumiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos. (Efeseni 5:20)

Azi noapte am avut niște amețeli, nu foarte mari, dar destul cât să-mi amintesc că n-am mai mulțumit Domnului de mult pentru sănătatea trupului. Mă gândesc că suntem obișnuiți să mulțumim mai mult unii altora, decât lui Dumnezeu. Ordinea naturală este să mulțumim întâi lui Dumnezeu, și apoi și celor ce ne-au făcut bine.

Domnul Isus mulțumea „totdeauna” Tatălui. Nu doar la masă, dar și când ne cumpărăm un covrig pe stradă să zicem: „Mulțumesc, Doamne. Ești așa de bun cu mine.”

Fetița mea cea mică, când îi cumpăram ceva oricât de mic, obișnuia să spună: „Tati, ce bun ești. Ești cel mai bun tătic. Mulțumesc pentru ce mi-ai luat.” La o așa mulțumire, data viitoare îți vine să fii chiar mai generos. Dumnezeu este Tatăl nostru, și se bucură când apreciem bunătatea și generozitatea Lui, și-I mulțumim. Ce fel ne simțim noi, când cineva primește darul nostru și dispare repede, fără un „Mulțumesc” sau o privire de recunoștință?

Am cunoscut o soră, din care curgea mulțumirea. Avea 80 de ani, 400 de lei pensie, abia mergea cu picioarele umflate, dar mulțumea încontinuu. Și zicea o vorbă, care mi-a rămas întipărită: „Dacă mulțumim lui Dumnezeu, El ne mai dă.” Chiar și omul, atunci când îi mulțumești frumos pentru gestul făcut, se gândește să-ți mai dea și data viitoare, darmite Dumnezeu.

Să fim atenți că în zilele din urmă oamenii vor fi nemulțumitori (2Timotei 3:2)

Căutați într-o concordanță versete care vorbesc despre mulțumire și veți găsi lucruri deosebite, ca de exemplu faptul că Pavel mulțumește lui Dumnezeu pentru credința și dragostea lui Filimon (vers.4-5). Și noi să stăm pe Facebook și să privim ce prăjitură a mai făcut sora X?

Mă gândesc ca una din cele trei rugăciuni zilnice (după modelul lui Daniel) s-o pun deoparte pentru mulțumire. Trebuie să fie încântător să observi cum îi poți mulțumi lui Dumnezeu pentru o mulțime de lucruri.

Legea lui Dumnezeu: Unul care dă cu mână largă, ajunge mai bogat!

Unul care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească. Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. (Proverbe 11:24-25)

Minunat e Dumnezeu. Ce mult se luptă El cu noi ca să-L credem pe cuvânt. Versetul acesta este exact pe dos de zicala lumii: „Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.” Minunate sunt Legile lui Dumnezeu, pentru cine le crede și vrea să trăiască după ele. Parcă sunt făcute în ciuda legilor așa zisei „înțelepciuni omenești”.

Daţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată,
clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura,
cu aceea vi se va măsura.” (Luca 6:38)

La fel este și cuvântul: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6:33). „Înțelepciunea” omenească zice: aleargă după foloasele tale, strânge bani ca să-ți cumperi mai întâi o casă și o mașină, și după aia mai vezi și de Dumnezeu. Dar înțelepciunea lui Dumnezeu spune: caută-Mă mai întâi pe Mine, slujește-Mă pe Mine, și nu vei duce lipsă de nimic. La final, se va vedea cine a avut dreptate. Cel ce a strâns pentru Dumnezeu, va primi și aici însutit și va fi uimit și de comoara ce-l așteaptă în ceruri. Dar, cel ce a strâns pentru el, după ani de strâns, inima i s-a răcit și nu l-a mai tras să-L slujească pe Domnul ca în dragostea dintâi. Ce a strâns, într-o zi va arde, și nici pentru viața veșnică n-a adunat nimic.

Lucrul cel mai minunat este că Dumnezeu a instituit niște legi și El veghează ca aceste legi să fie la fel de neclintite ca legea gravitației (Ieremia 1:12). Mă gândesc că trebuie să fie tare frumos să trăiești după alte legi decât cele după care trăiește lumea. Oamenii să alerge în toate părțile după foloasele lor, pe când tu să alergi în toate părțile pentru foloasele lui Dumnezeu. Trebuie să fie încântător.

Mă gândesc și mă întreb: Dane, tu pe ce poziție vrei să te așezi, pe poziția celui ce caută pe Dumnezeu și neprihănirea Lui, a celui ce dă cu mâna largă și udă pe alții, sau pe poziția celui ce umblă după foloasele sale și economisește prea mult pentru el?

Credința se vede din fapte

Tu crezi că Dumnezeu este unul şi bine faci; dar şi dracii cred… şi se înfioară! Vrei, dar, să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică? (Iacov 2:19-20) 

Periodic, Dumnezeu îmi aduce aminte să trăiesc o credință a faptelor, nu a vorbelor. Trebuie să citim Biblia, cărți ale oamenilor lui Dumnezeu, să ascultăm o predică ziditoare, dar să observăm dacă lucrurile acestea ne conduc la fapte.

Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci,
şi chiar aşa am şi căutat să fac. (Galateni 2:10)

Observ clar tendința actuală a diavolului de a ne posta în fața TV-ului, internetului și telefonului mobil pentru a trăi o credință lipsită de fapte, adică MOARTĂ.
Putem foarte bine să ne citim în fiecare zi pasajul din Biblie, să citim romane creștine, să stăm pe situri creștine, să vedem filme creștine, să vorbim pe Facebook cu prieteni creștini, să mergem la conferințe creștine cu fursecuri și sucuri, dar fără fapte. Niciun ban nu pleacă din buzunarul nostru către cei în nevoie, niciun timp jertfit pentru a sta cu vreo bătrână singură sau cu cineva aflat în depresie, niciun ajutor practic pentru vreo mămică tânără copleșită de problemele casnice. La fel ca în mesajul de ieri, să tragem o linie la fiecare sfârșit de săptămână și să vedem faptele concrete făcute pentru slava Domnului.

Cred că întrebarea „Doamne, ce fac eu azi pentru Tine?” ar trebui să fie mereu înaintea ochilor noștri și în inima noastră. Să nu uităm că un pahar de apă, dat în Numele Domnului Isus, nu va rămânea nerăsplătit. Nu trebuie să inventăm fapte. Să privim în jurul nostru și să cerem lui Dumnezeu să ne deschidă ochii, să vedem faptele pe care El le-a pregătit mai dinainte să umblăm în ele (Ef.2:10).

Să nu gândim: „Azi mă duc la servici, la școală, la piață sau la Casa Domnului”, ci „Doamne, azi mă duc să Te slujesc în mijlocul oamenilor.” Să purtăm la noi mereu un Nou Testament, un ziar sau un pliant creștin. Să fim gata să ajutăm, să jertfim timp pentru a asculta durerile cuiva, sau să băgăm mâna în buzunar să dăruim o pâine.
Doamne, iartă-ne și trezește-ne!

Comori în cer

Religia curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor. (Iacov 1:27) 

Un prieten îmi vorbea ieri de pericolul alergării după darurile Duhului​​, fără a avea roada Duhului Sfânt. Și mi-a adus aminte versetul de mai sus. 

... strângeţi-vă comori în cer, unde nu le
mănâncă moliile şi rugina şi unde
hoţii nu le sapă, nici nu le fură.
(Matei 6:20)

 Cei săraci și neajutorați au fost mereu în atenția lui Dumnezeu. Isus a spus: „Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie.” Iacov, Petru și Ioan, stâlpii bisericii primare, i-au îndemnat pe Pavel și Barnaba să nu-i uite pe cei săraci (Gal 2:10). Iacov ne pune pe jar: „Fraţii mei, ce-i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n-are fapte? Poate oare credinţa aceasta să-l mântuiască? Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele, şi unul dintre voi le zice: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!”, fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi? (Iac 2:14-16) 

Dragii mei, trăim vremuri în care ne îndreptăm către un trai comod, și de cele mai multe ori ne cheltuim banii pentru noi și ai noștri. Dacă vrem să ne convingem, să tragem o linie la sfârșit de lună și vom vedea cât am dat celor în nevoie. Unii dintre noi ne-am dezobișnuit să facem sacrificii pentru Domnul, deși El a sacrificat totul. Când citesc despre H. Taylor, mi-e rușine de viața mea: „Fiindcă se deprinsese să trăiască doar cu strictul necesar, din economiile rămase căuta să ajute pe cei în mari nevoi. Cu cât cheltuia mai puţin pentru sine, cu atât putea să ajute mai mult pe alţii, şi cu atât el era mai fericit.” 

Permiteți-mi să vă aduc la cunoștință situația unui frate lucrător din estul țării, care se ostenește mult pentru Domnul, dar se află în mari nevoi, datoriile acumulându-se și împovărându-l. Deși are un handicap fizic, aleargă în multe sate pentru evanghelizare. Are trei copii. Pensia de handicap este de 400 lei. Nu este un om care se plânge și nu știe ce scriu eu acum. Dacă Domnul vă pune pe inimă să purtați din poverile lui, vă rog să-mi scrieți.

Caută lucrurile care te țin treaz

Preaiubiţilor, aceasta este a doua epistolă pe care v-o scriu. În amândouă caut să vă trezesc mintea sănătoasă, prin înştiinţări ... (2 Petru 3:1)

Mintea adoarme. Delăsarea ne cuprinde. Păcatul caută să ne înfășoare. Alunecăm mereu spre lucrurile lumii. Chiar dacă nu ne ducem înapoi în păcate mari, ne complăcem într-o viață ușoară, comodă.

De aceea sunt în Biblie atâtea îndemnuri la veghere. Nu ajunge faptul că ni s-a dat Biblia, Dumnezeu pune oameni lângă noi prin care să ne împingă să citim și să trăim Biblia.
Petru era un astfel de om care căuta mereu să le trezească mintea. 

Cineva spunea: „Când vreau să dorm, iau cartea cutare, și după două pagini am adormit.” Voia să arate ce plicticoasă era cartea respectivă, de te adormea rapid. În pilda fecioarelor, Isus ne-a arătat clar că una din caracteristicile vremurilor dinaintea Răpirii va fi ațipirea și adormirea credincioșilor. 
Pentru aceasta, ia-ți măsuri să stai în preajma oamenilor care te țin treaz (ca Petru) și fugi de cei care te leagănă și te adorm. De exemplu, în acest capitol trei, Petru predică: „Ziua Domnului va veni ca un hoț.” ... „Ce fel de oameni ar trebui să fiți voi printr-o purtare sfântă şi evlavioasă, aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu?” ... „siliţi-vă să fiţi găsiţi înaintea Lui fără prihană, fără vină şi în pace.” Acestea sunt cuvinte de trezire la realitate și la iminența venirii Domnului. Ăsta da mesaj de a te ține treaz, nu mesaje de adormit copiii cum erau cele din Laodiceea: „Fraților, ce bine că suntem copiii Domnului. Stați liniștiți. Nani-nani!” 

Vezi ce predicatori te țin treaz, ale căror mesaje te pun pe gânduri și pe genunchi! Vezi dacă mai găsești o biserică unde se tună împotriva păcatului și a vieții lumești! Caută cărțile oamenilor lui Dumnezeu care te pun pe jar, caută locuri cu oameni ai rugăciunii, caută părtășia cu cei vii spiritual, pe care-i vezi interesați de Dumnezeu și de slujirea Lui.
RĂMÂI CU CEI CARE TE ȚIN TREAZ !

Niciun ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii. – 2 Timotei 2:4

Un ostaş adevărat are preocupări mai împortante decât să se îngrijească de hrană, sau alimente. Prin aceasta nu înţelegem să nu fim harnici în a ara, sau semăna, dar să nu lăsăm ca grijurile să pună stăpânire peste noi. Avem un Tată Bun care ştie de ce avem nevoie (Luca 13:20). ”Căutaţi mai întâi Împărăţia Lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6:33).

Suferă împreună cu mine, ca un bun ostaş al lui Hristos. (2 Timotei 2:3)

Mântuitorul a vorbit odată timp de trei zile, şi nimeni nu s-a îngrijit de mâncare. Foamea lor era după Cuvântul Lui Dumnezeu. Pe vremea aceea oamenii erau temători de Dumnezeu, nu ca astăzi. Mulţi care sunt consideraţi în zilele noastre ca fiind într-o stare bună, pe vremea aceea, s-ar fi spus despre ei că ceva nu este în ordine la ei, sau încă nu sunt unde trebuie să fie. Modul de viaţă este uşuratic, vorbele nefolositoare, EI NU SUNT ÎNCĂ CONDUȘI DE DUHUL SFÂNT. Cât de puţin rămâne în talerul cântarului la unii, de la o auzire a Cuvântului la cealaltă! La unii fiecare cuvânt duhovnicesc auzit este înghiţit de duhul lor lumesc. Să dea Domnul ca mulţi să recunoască nevoia curăţirii şi să nu amâne aceasta! Isus nu doreşte şi nu va lua la El o mireasă cu o credinţă şi o dragoste făţarnică, nici una cu lucruri aparente, CI NUMAI PE ACEIA CARE SUNT PĂTRUNȘI DE DUHUL LUI ȘI AU O UMBLARE ASEMĂNĂTOARE CU A LUI. Cel ce luptă lupta cea bună se abţine de la toate lucrurile nefolositoare. Acesta se simte acasă în visteria Lui Dumnezeu, a Tatălui nostru credincios, şi Dumnezeu îi dă mântuirea ca zid şi întăritură.

(Fritz Berger - Meditații zilnice)

Florin Ianovici - Cel ce ne însoțește

DOAMNE, MAI EȘTI CU MINE? ÎNCOTRO SĂ MERG MAI DEPARTE?

(O predică pentru cei care nu mai știu încotro să meargă.)