duminică, 17 ianuarie 2016

Nu disprețuiți proorociile


PROROCIE

(Dana Berendi – Cluj)

Am primit această prorocie din partea unei surori.




Ca de obicei, vă spun ceea ce spune Scriptura: „Nu dispreţuiţi prorociile. Ci cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun. Feriţi-vă de orice se pare rău.” (1 Tesaloniceni 5:20-22)
Cu albastru sunt cuvintele prorociei, iar cu negru sunt observațiile mele pe marginea ei.

Au scăpat de sub control frâiele lucrurilor văzute de privirea ochilor voștri de carne – zice Domnul.
E de ajuns să privești la felul în care în ultimii ani se răspândesc – ca un foc care pârjolește totul înaintea lui – căsătoriile homosexuale, adopțiile de copii de către cuplurile de homosexuali, eutanasia, avortul, teoria identității de gen, educația sexuală în școli, supravegherea populației cu camere web, ca să înțelegi că s-au scăpat de sub control frâiele lucrurilor.


Și mai mult decât atât, pentru că aceste pricini de tulburare vor avea putere de influență la nivelul gândului, și vor căuta să imprime stare de tulburare și nemulțumire.
Tot mai mult luptele spirituale se mută la nivelul minții. Mintea este cea atacată tot mai puternic. În primul rând, vedem în zilele noastre mintea creștinilor atacată de TV, internet și telefonul mobil, astfel încât să nu se mai poată gândi în liniște la Dumnezeu. Ne ducem cu gândul la țăranul creștin, care mergea pe câmp sau păștea oile, și avea mintea liberă să cugete în taină la Dumnezeu (ca Isaac odinioară – Genesa 24:63). Câtă distanță între acesta și creștinul de azi, cu telecomanda lipită de mână, cu laptopul pe genunchi și nedespărțit de telefonul mobil (în casă, în pat, la baie, pe stradă, ... oriunde). La cel mai mic semn al telefonului (sunet, vibrație, lumină), creștinul este acolo, gata să verifice, să acționeze, să răspundă (când de fapt, așa ar trebui să reacționăm la cea mai mică mișcare a Duhului Sfânt). Mintea este acaparată, încercuită, ținută tot timpul sub tensiune, și nu mai poate gândi liniștită la Dumnezeu.
Dar ce vom face noi când știrile cumplite ale lumii vor veni pe bandă rulantă? Ce vom face când se va anunța ca toți să se prezinte de urgență să le fie implantat CIP-ul, și toți cei ce nu se vor prezenta nu vor mai avea drept de muncă, sau li se va bloca contul din bancă, sau vor fi dați afară din casele lor? Sau ce vom face dacă vom fi puși să alegem între o viață „liniștită” supusă autorităților (în care nu ni se va da voie să ne învățăm copiii despre Mântuitorul Isus, dar copiii vor fi învățați la școală toate urâciunile sexuale) și o viață în afara legii (dezlipiți de copiii pe care ni-i va lua statul antihristic să-i crească)?

Pentru că toate aceste lucruri se vor petrece sub ochii voștri – zice Domnul – este de neapărată trebuință să înțelegeți și să cunoașteți secretul biruinței – zice Domnul. Am pregătit pentru cel sincer, pentru cel ce va intra în odăiță și Mă va chema, am pregătit încercuire de ocrotire care să fie coborâtă peste coapsele minții – zice Domnul. O încercuire specială care să păstreze pacea peste duhul minții, în așa fel încât nicio influență din afară, purtătoare de tulburare și amărăciune să nu vă influențeze și să vă otrăvească gândul, nici orientarea, nici direcția, nici încredințarea – zice Domnul.
Dacă despre oamenii lumii spune biblia că în vremurile din urmă își vor da sufletul de groază (Luca 21:26) la vederea și în așteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ, trebuie să înțelegem că nici copiii lui Dumnezeu nu sunt scutiți de tensiunea evenimentelor care se vor petrece pe pământ. Dacă ați trecut prin situații limită, când trebuie să iei o decizie rapidă, și orice decizie care-ți vine în minte nu-ți vine s-o iei (atât de groaznică ți se pare), atunci înțelegeți ce înseamnă „să-ți bubuie mintea” sau „să înnebunești” de neputință. La aceasta se referă încercuirea coapselor minții, că adică Dumnezeu ne poate da o protecție a minții, o pace care întrece orice pricepere, o încredere deosebită în Dumnezeu, care să ne păzească să nu înnebunim, să nu fim disperați.
Lucrul acesta este conform versetului următor din Scriptură, pe care Domnul caută acum să ni-l aducă aminte ca să ne încredem mai mult în promisiunile Lui:
  • Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus. (Filipeni 4:6-7)

Și pentru că-i scurtă vremea de pregătire în care se face echiparea în odăiță, am vrut să trag un semnal de alarmă în auzul urechilor voastre – zice Domnul.
Echiparea se face în odăiță. Mai cunosc două prorocii ale acestei surori, și în ambele vorbește despre „odăiță”, locul primirii păcii și puterii de la Dumnezeu. Domnul Isus Însuși se retrăgea mereu în „odăiță”, în singurătate cu Tatăl:
  • Iar El Se ducea în locuri pustii, şi Se ruga. (Luca 5:16)
  • Ziua, Isus învăţa pe norod în Templu, iar noaptea Se ducea de o petrecea pe muntele care se cheamă Muntele Măslinilor. (Luca 21:37)
  • A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo. (Marcu 1:35)
Ferice de cel care a învățat această lege. Echiparea pentru vremurile cumplite care vor veni nu se face în fața televizorului, a Facebook-ului, ci în odăiță, în singurătate cu Domnul, în prezența Domnului, în fața Cuvântului lui Dumnezeu.

Și ferice de cel înțelept care va lua aminte la sfatul Meu – zice Domnul – că va beneficia de această încercuire de protecție care-i va păstra pacea peste duhul minții. Pentru că, iată, o frântură din taina vremii, pe care o fac cunoscut într-o vreme ca aceasta în auzul urechilor celor ce poartă Numele Meu – zice Domnul. De-o bună bucată de vreme, în dosul ușilor închise, cei ce pretind că țin în mâinile lor soarta omenirii au pregătit un cod de legi, legi omenești – înțelegeți-Mă – puse la cale de minți diabolice. Le-au pregătit, și de multă vreme au luptat să le croiască cale pentru a le pune în aplicare, dar dreapta Mea le-a stat împotrivă – zice Domnul.
De la Isus Hristos încoace, Lumina strălucește în lume, dar întunericul caută mereu s-o stingă definitiv. Imperiul roman, inchiziția catolică, umanismul și comunismul sunt cele mai mari forțe puse în joc de Satana ca să distrugă credința creștină și pe urmașii lui Hristos.
Acum, la sfârșitul vremurilor, lucrurile se repetă. O armată uriașă de așa ziși filozofi, psihologi, asistenți sociali, politicieni, ba chiar și oameni religioși luptă pentru legalizarea și generalizarea păcatului (homosexualitatea, eutanasia, avortul) în lume.

Pentru că Eu Însumi am măsurat o vreme – zice Domnul – și-am pus țăruși de început pentru această vreme, și-am pus țăruși de final pentru această măsurătoare – zice Domnul. O măsurătoare de vreme în care am hotărât ca pe-ai Mei să-i îmbrac cu putere de rezistență pentru vremea care vine – zice Domnul. Și pentru că această vreme de pregătire se apropie de final, se apropie de încheierea ei, iată că din loc în loc trag acest semnal de alarmă, și voi duceți vestea mai departe – zice Domnul – pentru ca cei ce-și vor viața să intre grabnic în odăiță, că acolo se face pregătirea – zice Domnul.
Ferice de cine înțelege vremurile și-și dă seama de lucrarea lui Dumnezeu acum în lume: PREGĂTIREA CREDINCIOȘILOR ÎN ODĂIȚĂ pentru înfruntarea forțelor demonice care se vor dezlănțui pe pământ. E de ajuns să privești la fața și la acțiunile câtorva din oamenii importanți ai lumii de azi, ca să-ți dai seama că sunt niște unelte ale Satanei, care luptă pe față pentru promovarea păcatului și împotriva valorilor creștine biblice.

Sunt pregătite veșminte de protecție, care vor fi așezate peste umerii celor ce cer o astfel de înveșmântare – zice Domnul. Și – „Da” și „Amin!” – când dreapta Mea se va retrage din dreptul opreliștii puse odinioară, iată că nimic nu va mai putea sta înaintea dezvăluirii evenimentelor cu repeziciune, și a desfășurării lor – zice Domnul. Nimic nu le va mai putea sta în cale, și aceste legi, decretate una după cealaltă, la scurt interval de timp – zice Domnul – vor face alegerea în popor, și mulți vor ajunge să-și iscălească sentința lepădării – zice Domnul – spunându-și că pentru vremea de restriște se retrag, și-apoi vor intra din nou în numărătoarea celor aleși. Dar cei ieșiți odată, ieșiți vor rămâne pentru totdeauna – zice Domnul.
Creștinii care astăzi ignoră avertismentele și-și petrec vremea cu tot felul de lucruri lumești (televizor, navigare aiurea pe internet, jocuri, sport, distracții de tot felul), și nu înțeleg că e vremea „odăiței”, a întăririi relației personale cu Domnul Isus, nu vor putea face față presiunilor, atunci când acestea vor deveni pe zi ce trece tot mai multe și mai mari. Dar cei care veghează și stau departe de plăcerile lumii, vor beneficia de promisiunea Domnului: „Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării, care are să vină peste lumea întreagă ca să încerce pe locuitorii pământului.” (Apocalipsa 3:10)
De aceea, cine mai are urechi de auzit să înțeleagă și să se îndrepte spre „odăiță” (așa cum animalele, din instinct, se îndreaptă spre fundul vizuinii când simt primejdia). Acolo, în „odăiță”, să se umple de prezența Domnului, să cugete la Cuvântul Domnului și la scrierile oamenilor sfinți ai lui Dumnezeu. De preferat este să citim Biblia și scrierile oamenilor lui Dumnezeu care și-au încheiat viața pe pământ în dragoste, în sfințenie și în credință. Aceștia din urmă pot fi exemple pentru noi.

Da, e foarte aproape țărușul schimbării, și de la acest țăruș al schimbării va începe ceasul întunericului, și numai cei ce într-o vreme ca aceasta știu prețui odăița, vor fi numărați între cei ce rămân în capul oaselor, din pricina pregătirii ce se face în această scurtă vreme de pregătire – zice Domnul. Ferice de voi dacă veți prețui această vreme, pentru că echiparea și încercuirea coapselor minții vor avea o valoare deosebită pentru vremea care vine – zice Domnul.
Unii frați se întreabă dacă „țărușul schimbării” și „ceasul întunericului” vorbesc cumva despre implantarea CIP-ului? Oricum, semnul fiarei (CIP-ul sau alt semn) nu cred că va fi doar un element care va conține toate informațiile personale, ci primirea semnului fiarei (diavolului) va fi legată de închinarea la Satana (la sistemul diabolic care a început să ia ființă în lume). Așa ne spune Scriptura:
  • Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână, va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului. (Apocalipsa 14:9-10)
  • Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei şi oricine primeşte semnul numelui ei! (Apocalipsa 14:11)
Dorința diavolului a fost dintotdeauna să se înalțe mai presus de Dumnezeu și să primească închinarea omului. Cu asta L-a ispitit și pe Domnul Isus:
  • Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor şi I-a zis: „Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie.” „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.” (Matei 4:8-10)
Și cu asta ne va ispiti și pe noi. Diavolul vrea să ne închinăm lui și să primim un semn de recunoaștere că suntem ai lui.
Adevărații creștini cred în Isus și primesc ca semn de recunoaștere pecetea Duhului Sfânt: „Şi voi, după ce aţi auzit Cuvântul adevărului (Evanghelia mântuirii voastre), aţi crezut în El şi aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt care fusese făgăduit...” (Efeseni 1:13).
În același mod, Satana vrea ca toți oamenii să creadă în el ca într-un salvator și binefăcător al omenirii (Mesia), să i se închine lui și să primească semnul lui de recunoaștere (CIP-ul sau alt semn).

Și pentru că vă vreau viața, fiți oameni înțelepți! Amin!
În multe rânduri, atât Domnul Isus cât și apostolii ne-au îndemnat să veghem. Acum îndemnul acesta este cu atât mai stringent:
  • Vegheaţi, dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru. (Matei 24:42)
  • Vegheaţi, dar, pentru că nu ştiţi când va veni stăpânul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cântarea cocoşilor, sau dimineaţa. (Marcu 13:35)
  • Vegheaţi, dar, în tot timpul şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.” (Luca 21:36)
  • Vegheaţi, fiţi tari în credinţă, fiţi oameni, întăriţi-vă! (1 Corinteni 16:13)
  • Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită. (1 Petru 5:8)
  • Sfârşitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiţi înţelepţi, dar, şi vegheaţi în vederea rugăciunii. (1 Petru 4:7)

2 comentarii:

  1. Domnul Isus så ne dea puterea de care avem nevoie, pentru ceasul greu care vine så incerce pe oameni!
    Domnul så vå binecuvinteze cu viatå vesnicå!

    RăspundețiȘtergere
  2. As dori numaru de telefon al surorii Dana dacă se poate

    RăspundețiȘtergere