UMBLARE
UMBLĂ
CU DUMNEZEU!
„Noe
umbla cu Dumnezeu.” (Geneza 6:9)
„Enoh
a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s-a mai văzut, pentru că l-a luat
Dumnezeu.” (Geneza 5:24)
„Noe
umbla cu Dumnezeu.” (Geneza 6:9)
„Am
necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei” (David,
Psalm 16:8)
„...
și el (Avraam) a fost numit „prietenul lui Dumnezeu.” (Iacov
2:23)
„Cel
ce M-a trimis este cu Mine; Tatăl nu M-a lăsat singur, pentru că
totdeauna fac ce-I este plăcut.” (Ioan 8:29)
E
bine că nu mai ești ateu, dar ... de ce să fii doar un om religios
‒
unul care se mulțumește doar cu mersul duminica la biserică, cu
câțiva lei dați la colectă și cu numele de pocăit ‒
când ai putea să-L cunoști mai mult pe Dumnezeu (cugetând zi și
noapte la Legea Lui și citind cărțile oamenilor lui Dumnezeu, de
exemplu)? Și de ce doar să-L cunoști mai mult (cu mintea), și să
nu umbli cu Dumnezeu clipă de clipă? De ce să aștepți până
când vei umbla în cer cu Dumnezeu, când ai putea să umbli cu El
încă de pe acum, pe Pământ? De ce să așteptăm până în cer
ca să fim totdeauna cu Domnul1,
când am putea încă de pe acum să fim totdeauna conștienți de
prezența Lui? De ce să așteptăm să locuim în cer cu Domnul,
când El ne-a promis că vine să locuiască pe Pământ împreună2
cu noi?
