Descoperirea lui Isus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care au să se întâmple în curând... (Apocalipsa 1:1)
Ferice de cine citește și de cei ce ascultă cuvintele acestei prorocii și păzesc lucrurile scrise în ea! Căci vremea este aproape! (Apocalipsa 1:3)
-----------------------------------
Vorbeam zilele trecute la telefon cu un frate tânăr și deplângeam amândoi luptele spirituale pe care le dăm în zilele noastre. Și amintindu-mi de mesajul fratelui Panican, care îndemna la a opune rezistență împotriva valului mass-media, a valului tehnologic și a valului lumescului în general, i-am propus fratelui meu mai tânăr să creăm și noi o "celulă de rezistență" și să studiem împreună o carte din Biblie, în loc să ne pierdem vremea hoinărind pe internet. Pentru acest studiu urma să ne întâlnim seara pe Zoom, el locuind în alt oraș.
Ne-am gândit apoi ce carte să studiem. El a propus cartea Iona, iar eu mă gândeam la 1 sau 2 Timotei. Dar am zis să ne mai rugăm, să nu hotărâm în grabă. A doua sau a treia zi – era duminică – primesc din partea unui frate un link pe Zoom către adunarea care se ținea în curtea locașului lor de închinare. Am intrat pe site și am nimerit în mijlocul studiului pe cartea Apocalipsa.
Stârnit de cuvintele pe care le-am auzit, am deschis și eu cartea Apocalipsa ca să citesc primul capitol. Și chiar de la primul verset am fost condus la concluzia că aceasta este cartea momentului, de care Domnul vrea să mă apropii.
¹ Descoperirea lui Isus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care au să se întâmple în curând. Și le-a făcut-o cunoscută trimiţând prin îngerul Său la robul Său Ioan... (Apocalipsa 1:1)
Și mi-a venit gândul că ce carte ar putea fi mai de actualitate în aceste vremuri care se desfășoară cu repeziciune spre finalul istoriei decât cea care ne descoperă "lucrurile care au să se întâmple în curând".
CE ÎNSEAMNĂ "APOCALIPSA"?
Primul lucru remarcat în citirea primului capitol a fost numele de „Apocalipsa”. Este transliterarea din limba greacă a cuvântului „ἀποκάλυψις” (apokálypsis), care înseamnă descoperire, revelație. Un sens însă și mai captivant al cuvântului "apokálypsis", pe care l-am găsit din alte surse este "ridicarea vălului", adică ceva ce era ascuns este acum descoperit.
Al doilea lucru remarcat a fost să observ din partea cui vine această descoperire către noi, și anume:
• din partea Celui ce este, Celui ce era și Celui ce vine (Dumnezeu Tatăl) – versetul 4
• din partea celor șapte duhuri, care stau înaintea scaunului de domnie al Tatălui (Duhul Sfânt) – versetul 4
• din partea lui Isus Hristos, martorul credincios, cel întâi născut din morți, Domnul Împăraților pământului – versetul 5.
Cu alte cuvinte, întreaga Dumnezeire este implicată în această lucrare, și anume să ridice vălul pentru ca robii lui Dumnezeu (copiii Lui) să poată vedea realități ascunse de ochii lumii, pe care lumea nu le cunoaște, nu le poate vedea și nu le crede.
Este atâta așa zis „mister” în lumea de azi, sunt atâtea teorii fanteziste și științifico-fantastice, atâtea minciuni ticluite de Satana pentru a-i ține pe oameni prinși în tot felul de scenarii apocaliptice false... dar pentru copiii Lui, întreaga Dumnezeire ridică un văl ca să putem privi „dincolo”:
• să putem privi dincolo de cerul albastru și să vedem ce se întâmplă la scaunul de domnie al lui Dumnezeu (capitolele 4-5);
• să putem privi în viitor, când mânia lui Dumnezeu și dreapta Lui judecată se va abate peste lumea care continuă să-L sfideze pe Dumnezeu și să nu se pocăiască;
• să putem privi ce se va întâmpla la sfârșit cu toți cei răi și cu "treimea satanică": diavolul, fiara și prorocul mincinos;
• să putem privi finalul glorios al copiilor lui Dumnezeu, al celor ce vor birui lumea și toate poftele ei, așa cum le-a biruit Domnul nostru Isus Hristos.
Și fiindcă întreaga Dumnezeire este implicată, acesta este adevărul adevărat, exact așa sunt „lucrurile care au să se întâmple în curând”. ³ "Ferice de cine citește și de cei ce ascultă cuvintele acestei prorocii și păzesc lucrurile scrise în ea! Căci vremea este aproape!" (Apoc. 1:3) și tot ceea ce Dumnezeirea a descoperit robilor Săi se va împlini exact așa cum scrie aici. Deci cu atât mai mult să realizăm importanța studierii acestei cărți în vremea în care trăim!
Împărații din vechime obișnuiau să-și surprindă invitații de la curtea împărătească ascunzând bogățiile lor, giuvaierele și mărgăritarele, în dosul unei cortine (văl). Apoi, în timp ce invitații așteptau cu sufletul la gură, cortina era dată încet încet la o parte, și dincolo de ea invitații începeau să întrezărească puțin câte puțin din strălucirea aurului, a mărgăritarelor, a diamantelor, a colierelor cu nestemate strălucitoare, care erau de-a dreptul fermecătoare.
Oare nu merită să citim și să medităm la fiecare cuvințel, la fiecare iotă din cartea Apocalipsa? Nestematele Cuvântului lui Dumnezeu sunt acolo, trebuie numai să ne facem timp și să săpăm după ele.
Poate că Apocalipsa ni se pare grea, complicată, ne este teamă că ne rătăcim. Să nu ne fie teamă! Să ne gândim la harul care ne este dat, la vălul pe care mâna lui Dumnezeu îl ridică ca noi să putem privi „dincolo”. Trebuie să fie fascinant!
Mi-e teamă că mulți am căzut în capcana întinsă de Satana, și dacă este să citim cartea Apocalipsa, o facem în principal pentru a descoperi succesiunea evenimentelor din vremurile de pe urmă. Ne interesează să aflăm cu exactitate când va fi Răpirea (înainte, la mijlocul sau la sfârșitul Necazului cel mare), când va fi Armaghedonul, etc. Când, când, când – asta este ceea ce ne interesează. La fel ca ucenicii care L-au întrebat pe Isus: "Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri? Și care va fi semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului acestuia?" (Matei 24:3)
Și pentru că lucrul acesta este totuși greu și vedem că nu reușim să le ordonăm așa cum am dori în mintea noastră... și fiindcă realitatea este că și unii frați predicatori se află pe poziții opuse în unele aspecte... cei mai mulți ne lăsăm păgubași și ajungem la concluzia că Apocalipsa nu este pentru noi, ci eventual pentru minți mai luminate.
Totuși, să nu uităm această chemare: toată Dumnezeirea este implicată în a descoperi robilor Săi "lucrurile care au să se întâmple în curând" și "Ferice de cine citește și de cei ce ascultă cuvintele acestei prorocii și păzesc lucrurile scrise în ea! Căci vremea este aproape!" (Apocalipsa 1:3) Se pare deci că sunt destule adevăruri în Apocalipsa pe care orice copil al lui Dumnezeu care are ungerea Duhului Sfânt le poate descoperi.
Așadar am hotărât să mă apropii de cartea Apocalipsa cu o inimă de copil și să încerc să mă hrănesc cu fiecare cuvânt din ea. În mesajul următor, dacă Domnul mă ajută, vă voi prezenta unul dintre cele mai mari (dacă nu chiar cel mai mare) adevăr descoperit până acum în umblarea mea cu Domnul, adevăr descoperit în ultima săptămână. Descoperit de mine... unora dintre voi poate le-a fost descoperit mai demult.
Și ca să vă dau și vouă de meditat până la următorul mesaj, este vorba pe scurt de ceea ce părinții Bisericii au numit "îndumnezeirea omului". Sau, biblic vorbind, dintre mai multe versete vi-l amintesc pe acela care spune că Dumnezeu ne-a chemat să ne facă "părtași firii dumnezeiești" (2 Petru 1:4)
Doar un lucru aș vrea să mai adaug. Aș vrea să fac diferența între citirea zilnică a Scripturii și studierea unei cărți din Scriptură. Personal, de 23 de ani citesc Biblia după o programare, în așa fel încât să trec prin toată Biblia într-un an de zile. Aceasta este citirea zilnică de la timpul meu de părtășie de dimineață. În timpul acestei citiri, dacă Domnul îmi vorbește ceva, stau și meditez, notez și mă bucur sau mă pocăiesc.
În afară de această citire la rând a Scripturii, obișnuiesc să am o carte a Scripturii la care să meditez mai profund. Asta înseamnă uneori să stau zile întregi (bineînțeles în timpul liber) asupra unui capitol al cărții respective, citindu-l, recitindu-l, punând întrebări și căutând să mă adâncesc mai mult în înțelegerea mai profundă a adevărurilor din el. Vreau să vă spun că nu este vorba de vreo tehnică nemaiîntâlnită, ci, pur și simplu, cu cât citești mai mult un text și cu cât te gândești mai mult la el, cu atât Duhul Sfânt îți descoperă lucruri mai adânci. Versetul prin care Dumnezeu mi-a vorbit foarte clar acum mai mulți ani despre importanța cercetării mai profunde a unei cărți din Scriptură este următorul:
²⁵ Dar cine își va adânci privirile în legea desăvârșită, care este legea slobozeniei, și va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui. (Iacov 1:25)
Fiți binecuvântați! Mărit să fie Domnul nostru Isus Hristos!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu