⁷ Sufletul ne-a scăpat ca pasărea din laţul păsărarului; laţul s-a rupt, și noi am scăpat. (Psalm 124:7)
Ceea ce m-a cercetat în discuția cu fratele, a fost când mi-a spus: "Frate, acum am iar mintea plină de Cuvântul lui Dumnezeu. Ceea ce circulă prin mintea mea sunt cuvintele lui Dumnezeu." Și mi-am dorit să ajung și eu din nou în starea aceasta. Pentru că ceea ce trăiam la momentul acela era că în mintea mea circulau toate știrile și conspirațiile pe care le citeam: despre COVID, vaccin, Afganistan, schimbările climatice, etc. (din mărturie)
------------------------------
Mari sunt amăgirile Satanei, și de n-ar fi Domnul să ne atragă atenția, n-am scăpa niciunul din mrejele lui. Apostolul Pavel spunea că nu este în necunoștință de planurile lui, și bine ar fi să învățăm și noi că Satana ne pândește pe fiecare. Unul din planurile Satanei este să ne facă inofensivi, adică să nu mai fim buni de nimic în ce privește înaintarea Împărăției lui Dumnezeu pe pământ.
Prima dată când Satana a încercat să mă bage "pe o linie moartă", a fost pe la începutul vieții mele de credință. Imediat ce m-am întors la Domnul, fără să-mi spună cineva, am renunțat să mă mai uit la televizor: la filme, la sport, la emisiuni de divertisment. Eram atât de copleșit de ceea ce a făcut Domnul Isus pentru mine, de suferințele Lui de pe cruce, încât gândul de a mă mai distra la televizor în timp ce lumea moare în păcat, mi se părea un sacrilegiu.
Dar Satana a căutat să mă prindă cu altceva, și o perioadă a reușit. Dintre toate emisiunile TV, știrile mi se păreau cele mai inofensive, așa că, pe nesimțite, am ajuns să mă uit 3-4 ore la știri în fiecare zi. Veneam de la servici, mâncam, apoi mă uitam la știrile de la PRO TV de la ora 17, apoi la 18 la Antena 1, la 19 la Antena 3 și la ora 20 la TVR 1.
N-am putut scăpa de robia aceasta până când nu am vândut televizorul. Am avut o experiență aproape la fel cu cea a lui David Wilkerson, pe care a povestit-o în cartea "Crucea și pumnalul". Trezirea spirituală din viața lui s-a produs în momentul în care și-a vândut televizorul, iar cele câteva ore pe care le petrecea în fața micului ecran, a început să le petreacă studiind Cuvântul și rugându-se pentru a fi folosit de Dumnezeu.
La fel și eu. Abia atunci am fost liber, când am scăpat de „cutia neagră”. Au urmat zece ani de libertate deplină, când am citit cel mai mult Biblia și multe cărți creștine și L-am slujit cu multă râvnă.
Apoi a urmat era internetului și a telefonului mobil și noi încercări de a fi robit de acestea. A fost mereu o luptă să le pot ține sub control și să nu fiu eu stăpânit de ele. Din multele lupte, vă povestesc pe ultima.
După cum cei mai mulți dintre voi știți, cam de prin noiembrie anul trecut a început să-mi fie tot mai rău din cauza limfomului (cancerului) și a COVID-ului care s-a suprapus la început peste primul. Au fost vreo șase luni grele pentru mine, timp în care mi-a fost destul de dificil să citesc Biblia.
După ce am ieșit din boală, a venit o stare de depresie, plus alte probleme personale, lucruri care m-au adus într-o stare "vegetativă", de amorțeală spirituală. Pe fondul acestor probleme din viața mea, Satana a reușit să se infiltreze din nou pe canalul știrilor. Unde mai pui că evenimentele vremurilor pe care le trăim sunt atât de fierbinți.
Vreau să vă spun că nu am fost adeptul știrilor de senzație, al cancanurilor. M-au interesat mereu știrile serioase și am găsit câteva canale pe internet care încercau să fie imparțiale – cel puțin așa credeam eu. Apoi au apărut știri pe aplicația Telegram, și m-am abonat și acolo la câteva canale. Vedeam că unele din aceste canale aduceau mereu știri conspiraționiste, care nu puteau fi verificate, dar totuși le citeam.
Vreau să arăt cât de subtil este Satana și cum, pe nebăgare de seamă, te duce unde vrea el. Fiind în concediu medical (deci mult timp liber), aflându-mă cum spuneam într-o stare vegetativă și depresivă după boală, apăsat și de probleme personale, am ajuns – cu rușine o spun – ca cel mai așteptat moment al zilei să fie întâlnirea cu știrile. Deveniseră "deconectarea" mea. Am găsit o cafenea cu terasă, și cam la ora prânzului mergeam acolo să beau o cafea, timp în care mă uitam pe telefonul mobil la cele vreo 10 situri de știri. Totul dura între două și trei ore zilnic.
Consecința a fost că din punct de vedere spiritual eram tot mai apatic, mai confuz, mai fără direcție, mai fără vlagă. Mă urmărea un verset de mai mulți ani:
⁸ Efraim se amestecă printre popoare... ⁹ Niște străini îi mănâncă puterea, și el nu-și dă seama; îl apucă bătrâneţea, și el nu-și dă seama. (Osea 7:8-9)
Știam că este adevărat, înțelegeam semnificația spirituală a versetului, vedeam că puterea mea spirituală era mâncată de aceste știri, dar nu mă puteam desprinde din cursa diavolului. Gemeam sub jugul robiei ca poporul Israel de atâtea ori în cartea „Judecători”.
Cel mai tragic lucru de care eram conștient, era că nu mai avem descoperiri personale din Biblie ca odinioară, ceea ce este un dezastru pentru copilul lui Dumnezeu. Da, sunt bune predicile și meditațiile scrise de alții și ne întărim transmițându-ni-le unii altora. Dar dacă ne lipsesc descoperirile (revelațiile) personale din Cuvânt, când Dumnezeu ne vorbește nouă personal, atunci e un semn că viața noastră spirituală este în declin. Și cam asta vedeam că se petrece cu mine.
În afară de cele 2-3 ore pe terasă, ajunsesem să mă uit la știri încă de 5-6 ori pe zi câte 5-10 minute, ultima dată fiind chiar înainte de a adormi. E adevărat că mă rugam înainte de culcare, dar ce rugăciune mai era aceea, când mintea mea era plină de evenimentele din toate colțurile lumii?
Da, mai citeam și din Biblie, în special dimineața, dar cuvintele Scripturii nu se mai lipeau de mintea mea. Bănuiam că motivul era preocuparea mea cu știrile, dar nu scăpam de gândul că trebuie să fiu și un om informat.
Apropo: credeți că lumea din jurul nostru are nevoie de informațiile noastre? Nicidecum! Ei le știu mai bine ca noi. Ei au nevoie de Evanghelia vestită cu puterea Duhului Sfânt, iar noi tocmai de asta ducem lipsă.
Între timp, am reintrat și pe Facebook, după mai mulți ani de pauză. În câteva zile am ajuns la 200 prieteni. Și m-am trezit – așa cum mai demult unii frați mi-au mărturisit că li se întâmpla și lor – că petrec și două ore derulând postările prietenilor.
Efectul a fost că m-a adâncit și mai mult în starea vegetativă.
Încet, încet, am început să fiu tot mai conștient de robia mea și mai doritor să scap din ea. Și, ca evreii din cartea „Judecători”, am început să strig la Domnul să facă ceva în privința aceasta. Nu aveam eu cine știe ce putere de a striga, dar în inima mea era dorința după altceva, decât starea aceasta de comă în care mă aflam.
Și într-o zi, a venit eliberarea. Un frate prieten, slujitor într-o biserică, m-a sunat de la celălalt capăt al țării și a avut pe inimă să-mi povestească felul în care Domnul îl eliberase de aceeași robie a știrilor, neștiind că asta era și problema mea.
Mi-a spus că Domnul îi vorbise din Exod 3:1-10 – „Rugul aprins”.
³ Moise a zis: „Am să mă întorc să văd ce este această vedenie minunată și pentru ce nu se mistuie rugul.”
⁴ Domnul a văzut că el se întoarce să vadă și Dumnezeu l-a chemat din mijlocul rugului și a zis: „Moise! Moise!” El a răspuns: „Iată-mă!” (Exod 3:3-4)
Ideea generală era aceea de a ieși din obișnuință, din rutina lucrurilor pe care te-ai obișnuit să le faci zilnic. Moise păștea oile socrului său și se obișnuise cu un anumit traseu zilnic. Dar, într-o zi, Dumnezeu l-a chemat să iasă din rutină.
Și eu mă obișnuisem zilnic să-mi iau porția de dimineață din Cuvântul lui Dumnezeu, dar apoi, în timpul zilei și până chiar înainte de a adormi, îmi luam cu prisosință porția de știri. Intrasem într-o rutină în care, așa cum spuneam mai sus, puterea spirituală mi se ducea pe zi ce trecea.
Cu toată râvna pe care am avut-o pentru Domnul și pentru Cuvântul Lui în anii trecuți, știrile și rețelele sociale îmi puseseră din nou capacul.
Ceea ce m-a cercetat în discuția telefonică cu fratele, a fost când mi-a spus: "Frate, acum am iar mintea plină de Cuvântul lui Dumnezeu. Ceea ce circulă prin mintea mea sunt cuvintele lui Dumnezeu." Și mi-am dorit să ajung și eu din nou în starea aceasta. Pentru că ceea ce trăiam la momentul acela era că în mintea mea circulau toate știrile și conspirațiile pe care le citeam: despre COVID, vaccin, Afganistan, schimbările climatice, etc.
Dumnezeu a folosit aceste din urmă cuvinte pentru a mă elibera. Din acel moment – sunt opt zile de atunci – am primit puterea de a nu mă mai apropia de știri, dar și puterea de a sta tot mai mult în Cuvântul lui Dumnezeu și în cărțile oamenilor lui Dumnezeu.
Cuvântul lui Dumnezeu din Scriptură a început să prindă din nou viață și să-mi vorbească. Iar cărțile citite, în special vreo câteva cărți despre treziri spirituale, au reaprins în mine dorința după trezirea spirituală.
Starea cea mai bună în care creștem spiritual, care ne aduce pace și liniște duhovnicească, este a sta ca Maria la picioarele Domnului și a asculta cuvintele Lui.
³⁹ (Marta) avea o soră numită Maria, care s-a așezat jos, la picioarele Domnului, și asculta cuvintele Lui. (Luca 10:39)
Mă tem că multor creștini li se întâmplă ce mi s-a întâmplat și mie, chiar dacă în diverse forme, și anume să ajungă într-o robie a tehnologiei. Prin mila și îndurarea lui Dumnezeu, după vreo două luni de robie, am abandonat fluxul știrilor și al postărilor interminabile și am reluat fluxul spiritual care vine prin Cuvântul lui Dumnezeu, prin rugăciune, prin cărțile creștine și prin părtășiile în Cuvânt și rugăciune cu alți frați.
Chiar aseară am fost în vizită la o familie de frați, și aproape patru ore am stat în părtășie înaintea Cuvântului lui Dumnezeu și în rugăciune. Mai mult ca orice, îmi doresc acum întâlniri de rugăciune și nopți de veghe pentru trezirea spirituală personală, a familiilor și a adunării.
Se pune întrebarea: e păcat să ne informăm? Dacă cineva reușește să stăpânească acest "balaur" al știrilor și să-i pună belciugul în nas, astfel încât să petreacă doar 10-15 minute în compania lor, iar mai apoi să nu fie influențat în viața lui spirituală și să fie un om plin de puterea Duhului Sfânt și de revelații din Cuvânt, atunci este în regulă. Dar dacă nu, atunci e rău și se numește robie. Și același lucru este valabil nu doar pentru știri, ci și pentru Facebook, alte rețele sociale, situri, etc.
Nu știu cu ce fel de robie vă confruntați voi, dar un lucru îl știu sigur, și anume că lipsa dorinței aprinse după Cuvântul lui Dumnezeu, după rugăciune, după adunări de rugăciune și după părtășie frățească în Cuvânt și rugăciune, arată starea noastră de ațipire și adormire spirituală.
------------------------------
CONCLUZII
SCOPUL SATANEI
Scopul diavolului este să ne piardă sufletele. Iar dacă lucrul acesta nu-l poate face pentru că noi totuși credem în Domnul Isus, atunci scopul lui este măcar să ne neutralizeze... adică să ne distrugă viața activă pentru Domnul și să ne bage pe o linie moartă.
Părerea mea umilă este că multe din lucrurile pe care le fac creștinii azi, dau impresia de lucrare și activitate creștină, dar nu sunt de niciun folos, nici pentru creșterea spirituală proprie, nici pentru creșterea spirituală a celor din jur, nici pentru mântuirea semenilor.
Părerea mea este că cea mai mare parte a "activităților" de pe rețelele sociale, cea mai mare parte a navigării creștinilor pe internet este de fapt o pierdere grozavă de timp, în timp ce lumea moare în păcat și se duce în iad.
CALEA ÎNAINTĂRII (A ELIBERĂRII) ESTE POCĂINȚA
Calea înaintării este pocăința. Trebuie să recunoaștem când am ajuns robi ai unor lucruri, obiceiuri... trebuie să ne mărturisim neputința de a ne elibera singuri din robie... trebuie să-L rugăm pe Domnul să ne elibereze.
Eu nu m-am putut elibera singur. Am recunoscut, m-am pocăit, i-am cerut ajutor Domnului, iar El s-a folosit de Cuvântul Lui, care, venind prin descoperire de la un prieten, mi-a dat instantaneu puterea de a nu mă mai apropia de lucrurile care mă țineau rob.
Tot puterea Lui, venită prin Cuvintele spuse de robul Lui, m-a apropiat iarăși de Cuvântul lui Dumnezeu și de cărțile oamenilor lui Dumnezeu.
Hotărârile personale, legămintele, juruințele nu au putere, pentru că firea noastră pământească le face fără putere. Dar pocăința, mărturisirea slăbiciunii, cererea către Dumnezeu de a fi eliberați degajă puterea lui Dumnezeu și ne aduce eliberarea mult dorită.
SCOPUL LUI DUMNEZEU
Scopul lui Dumnezeu este să ne crească spiritual, apoi noi să-L slujim cu toată dragostea și cu toată râvna, și în final El să ne dea o răsplată deplină în Împărăția lui Dumnezeu la venirea Lui.
Dar Satana se împotrivește lucrării lui Dumnezeu și caută să ne aducă în starea de a fi nefolositori Domnului. Și dacă, în zilele noastre, ne așează în fața televizoarelor, laptopurilor, consolelor de jocuri și a telefoanelor mobile, el este satisfăcut pe deplin.
Nu vreau să fiu înțeles greșit. Nu vorbesc de faptul că, prin intermediul unei rețele sociale, tu îmbărbătezi sau sfătuiești un frate... nici de faptul că îi trimiți o predică care pe tine te-a cercetat. Ci vorbesc despre pierderea timpului.
Dacă am face o comparație între ce vedem în Faptele Apostolilor, la primii creștini, și ce vedem astăzi, am observa următoarele: pe de o parte adunări de rugăciune stăruitoare pentru a fi plini de Duhul Sfânt și pentru a primi îndrăzneală de a vesti Evanghelia unei lumi pierdute... iar pe de altă parte, astăzi, o mulțime de credincioși butonând telecomenzile, derulând postările și navigând în neștire pe internet. Aceștia suntem noi!
NE MAI RUGĂM SĂ NE FOLOSEASCĂ DUMNEZEU PENTRU PLANURILE LUI?
Dragi frați și surori, ne mai rugăm să ne folosească Dumnezeu pentru planurile Lui, sau rugăciunile noastre se limitează doar la nevoile noastre imediate?
Doamne, ai milă de poporul Tău!
Trezește-mă, Doamne!
Trezește-ne, Doamne! Pune din nou pe inima noastră povara mântuirii omenirii pierdute. Fă-ne să ne vedem starea noastră așa cum o vezi Tu și dă-ne din nou lacrimi de pocăință. Trezește, Doamne, România!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu