Dragi frați și surori, azi noapte n-am putut dormi până spre dimineață. Vă rog, luați bine aminte la descoperirea pe care mi-a dat-o Dumnezeu, citind Daniel 6.
Toate căpeteniile împărăţiei, îngrijitorii, dregătorii, sfetnicii și cârmuitorii sunt de părere să se dea o poruncă împărătească, însoţită de o aspră oprire, care să spună că oricine va înălţa timp de treizeci de zile rugăciuni către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de tine, împărate, va fi aruncat în groapa cu lei. (Daniel 6:7)
---------------------------------------------------------------------------------------------
Aud din diverse părți că unele biserici din țară au întrerupt chiar și rugăciunile pe grupe, unde se adunau 10-15 frați și surori. Inima mea este îndurerată de vestea aceasta.
Azi noapte – citind Daniel 6 – unde împăratul Darius a dat o aspră poruncă ca rugăciunea să fie întreruptă timp de 30 zile... Dumnezeu mi-a arătat că rugăciunea este o problemă de siguranță națională a bisericii, la fel cum sistemul național energetic este o problemă de siguranță națională a unei țări. Dacă sistemul național de energie cade, toată economia este paralizată. Dacă rugăciunea se întrerupe sau slăbește, biserica este paralizată.
De asemenea, făcând comparația cu războiul fizic, imaginați-vă ce ar însemna ca o armată aflată pe front să înceteze lupta și să pună armele jos 30 zile? Ar fi nimicită în scurt timp.
Frați și surori, la fel ca și în Daniel 6, miza problemei este mult mai mare decât invidia unor dregători care voiau să-l „sape” pe Daniel. Acolo problema principală nu era invidia, iar aici problema principală nu este coronavirusul. Problema principală este lupta Satanei de a întrerupe lucrarea indispensabilă care este PUTEREA RUGĂCIUNII.
Parcă-l și vedem pe Diavolul cu ochii scoși din orbite strigând la dracii lui (nu glumesc): OPRIȚI RUGĂCIUNEA! OPRIȚI-I PE CREȘTINI SĂ SE ROAGE!
Fraților, Dumnezeu mi-a arătat că este un dublu atac al forțelor întunericului. Pe de o parte se înmulțește fărădelegea în jurul nostru văzând cu ochii, iar pe de altă parte este acum atacată biserica ca să nu se mai roage cu putere. Consecințele pot fi dezastruoase.
De aceea, așa cum prorocul Elisei dejuca planurile împăratului Siriei (2 Împ. 6:8-12) și-i spunea împăratului lui Israel care sunt următoarele manevre ale inamicului, ca să se poată feri... așa și acum, Dumnezeu își avertizează slujitorii Lui despre planul diabolic de oprire a rugăciunii. Oprirea sau slăbirea rugăciunii în astfel de vremuri este MOARTE, ESTE ATENTAT LA SIGURANȚA NAȚIONALĂ A BISERICII. Vorba lui Gamaliel, să nu ne trezim că luptăm, chiar și din neștiință și nepăsare, împotriva lui Dumnezeu.
Cineva ar putea spune: „Totuși, nu ne putem ruga individual, fiecare în cămăruța lui?”
În primul rând, sunt puțini oameni ai rugăciunii care se pot ruga singuri cu mare putere și mare folos.
În al doilea rând, se predică de ani de zile în biserici că un cărbune scos din jăratec se stinge. La fel și în ce privește rugăciunea, frații mai slabi (care la adunarea de rugăciune erau întăriți prin rugăciunile altora și se aprindeau și ei) acum se vor stinge, datorită lipsei personale a puterii.
În al treilea rând, date fiind vremurile atât de tulburi, rugăciunea trebuie intensificată, nu anulată. Când o armată este pe cale de a fi înconjurată de forțele inamice, ea nu depune armele la pământ, ci, dimpotrivă, cere suplimentarea forțelor pentru a face față forțelor potrivnice.
Nu vă fie frică să vă întâlniți în case ca să vă rugați în grupuri. Dați telefoane în stânga și în dreapta și strângeți-vă la rugăciune. Strigați la Domnul cu lacrimi pentru viața bisericilor voastre, strigați fierbinte pentru viața copiilor voștri.
Nu anulați întâlnirile de rugăciune, nu le răriți, ci intensificati-le!
Nu vă fie frică de moarte. Un frate mi-a trimis ieri un mesaj atât de clar: „Adevărul este că nimeni nu moare de coronavirus. Toți murim „de Dumnezeu.” Oamenii nu mor de cancer, de diabet, de coronavirus sau de inimă. Toți oamenii mor „de Dumnezeu”, adică atunci li s-a încheiat firul vieții stabilit mai dinainte de Dumnezeu.
Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau și în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele. (Ps. 139:16)
Și chiar dacă ar îngădui Dumnezeu să murim că acum a sosit ceasul nostru, mai bine să murim pe front cu arma în mână, mai bine să murim fizic decât spiritual.
Și cine se mai luptă pentru sufletele slabe și deznădăjduite, cine se mai luptă în rugăciune pentru frații din Nigeria care mor cu zecile și sutele pentru Hristos, omorâți de islamiști?
Noi nu realizăm cu adevărat lupta infernală pe plan spiritual care se dă pentru distrugerea bisericii și a copiilor noștri, și pentru oprirea mântuirii oamenilor. Numai dacă am privi Europa ca pe un câmp de bătălie spiritual, am putea observa cum coaliția Satanei a înaintat extraordinar în vestul Europei, a transformat locașuri de cult în hoteluri și baruri, și înaintează vertiginos spre est. Mulți din vest au dezertat și au trecut în tabăra vrăjmașului. Pe ici pe colo, prin unele țări, au mai rămas câteva cuiburi de rezistență.
Întăriţi mâinile slăbănogite și întăriţi genunchii care se clatină! (Is. 35:3)
Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni și cereri. Vegheaţi la aceasta cu toată stăruinţa și rugăciune pentru toţi sfinţii (Efes. 6:18)
Vreau dar ca bărbaţii să se roage în orice loc și să ridice spre cer mâini curate, fără mânie și fără îndoieli. (1 Tim. 2:8)
NU ÎNTRERUPEȚI RUGĂCIUNEA! DIMPOTRIVĂ, INTENSIFICAȚI-O! Dați-vă telefoane unii altora, chemați-vă unii pe alții, și deschideți-vă casele pentru rugăciune.
Nu va fie frică de oameni! „Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.” (Proverbe 29:25) Nu vă fie frică de oricine ar încerca să oprească rugăciunea. Să ne fie frică de Domnul și să-I slujim Lui.
Creștinii noștri de pe vremuri,
Pe sub pământ altar zideau,
Și, pe furiș, la miezul nopții,
Veneau și-acolo se-nchinau!
Doamne, ajută-ne! Doamne, ai milă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu