sâmbătă, 7 ianuarie 2017

S-a întâmplat într-o biserică din Galați!

Întâmplarea de mai jos am transcris-o așa cum mi-a fost trimisă. Am constatat încă o dată cât de real este Dumnezeu și cum își cercetează poporul Lui. O biserică cunoscută ca modernistă este cercetată exact ca biserica din Laodiceea. O biserică care, o bună perioadă de timp a pus tot felul de piedici lucrării profetice, este cercetată acum printr-o răpire sufletească. Slavă Domnului că acum au lăsat această lucrare pentru ca poporul Domnului să ia aminte. Cine are urechi de auzit să audă!

„Aseară, de cum am ajuns la biserică, mi s-a părut atmosfera diferită, stranie. Ceva era schimbat, dar nu înțelegeam ce. Însuși pastorul a venit la mine (eu urma să-mi găsesc un loc unde să mă așez, mai retras) și m-a întâmpinat cu multă căldură, îndemnându-mă să mă așez printre ceilalți. Apoi... am văzut că o soră din echipa de laudă și închinare s-a rugat și a adus laude Domnului cu o altă intensitate față de cum mă obișnuisem. Ceea ce mi s-a părut și mai deosebit a fost faptul că fratele pastor a pus la dispoziția bisericii 20 minute în care fiecare să "caute Fața Domnului". 

După acest timp, îl văd pe pastor cum se îndreaptă spre o soră din grupul de Laudă și închinare să-i spună să se roage (asta am intuit eu, de la distanță)... și în momentul în care am auzit-o cum se roagă ("Doamne, ieri dimineață mi-ai arătat"), și a spus de câteva ori cuvintele acestea … mă gândeam că se roagă prea personal în fața întregii adunări … dar, la scurt timp, am realizat de ce se ruga așa ... avusese miercuri dimineața parte de o răpire sufletească (sau viziune) și L-a văzut pe Domnul în slava Lui, și Poarta Raiului (și a văzut și alte lucruri, dar nu am reținut eu). Și vorbea ca din partea Domnului, și ne îndemna cu lacrimi în ochi, ca "SĂ AVEM GRIJĂ DE SUFLETUL NOSTRU, SĂ NU RĂMÂNEM ÎN STAREA DE CĂLDICEL, ȘI CĂ NU MAI E MULT - DOMNUL E APROAPE SĂ VINĂ, NU MAI E MULT PÂNĂ TOTUL SE VA SFÂRȘI, ȘI CĂ NIMIC NU CONTEAZĂ PE ACEST PĂMÂNT. 

În acele clipe, Îl simțeam pe Duhul Sfânt... ca și cum, cu adevărat aceste cuvinte vin de la Domnul. Și eu însămi am fost cercetată de aceste lucruri... dându-mi seama că timpul pe care îl petrec eu, nu de-ajuns în studierea Cuvântului și rugăciune, nu este pe placul Domnului, și mi-ar putea aduce un sfârșit pe care nu mi-l pot imagina, separată de El...”

Un comentariu:

  1. Domnul så vå umple de sfinte binecuvåntåri! Mii de multumiri, pentru aceste minunate mesaje!

    RăspundețiȘtergere