“Am hotărât să vă înștiințez ca să înțelegeți vremea pe care o trăiți, și ferice de cel ce va pune la inimă Sfatul Meu, zice Domnul; ferice și de cei ce vor purta trâmbițarea acestei lucrări mai departe, pentru ca cei ce trebuie să ia cunoștință de taina vremii să intre grabnic în odăiță și să ceară înveșmântarea cu putere, zice Domnul.
Nu-i mult și se va ajunge la un țăruș (hotar, linie de demarcație) pe care însăși dreapta Mea l-a înfipt în urmă cu vremuri, zice Domnul, un țăruș ce poartă denumirea de “țăruș al schimbării” – cine are urechi de auzit să audă! Și, pentru că Eu am măsurat vremea de îndurare și Eu am așezat țărușul de început, tot Eu am așezat și țărușul de final al acestei vremi de îndurare. Iată că, oricât au ticluit minți diabolice în dosul ușilor închise și au intenționat să scurteze vremea îndurării, n-au putut să facă o astfel de lucrare, zice Domnul, pentru că Eu am măsurat și măsurătoarea făcută de Mine a rămas în picioare; dar voi sunteți mai aproape de țărușul final decât vă gândiți.
Pentru că nu-i mult și se iese din această măsurătoare a îndurării, (dar) nu se poate ieși oricum, zice Domnul. Cel ce-și poartă neputințele, cel ce-și poartă poverile pe umerii lui și a ajuns să se gârbovească din pricina lor și nu a știut să ceară putere, izbăvire și viață, trecând dincolo de țărușul schimbării, se va prăbuși dintr-o dată și fără leac, zice Domnul. De aceea vreau să vă fac să înțelegeți că această scurtă vreme de pregătire nu trebuie irosită, zice Domnul.
Pentru că, iată, dreapta Mea se va retrage din cer din dreptul acelor minți diabolice și ei vor pune în aplicare planul pe care l-au ticluit de vremuri și vor decreta legi omenești. Și aceste legi omenești vor lua prin surprindere pe cei ce n-au știut să stea la sfat cu Mine în odăiță, zice Domnul.
Și mulți, foarte mulți din cei ce astăzi poartă Numele Meu vor ajunge să-și iscălească sentința lepădării, și ei înșiși cu mâna lor vor depune iscălitura și se vor lepăda de numele ce-l poartă. Pentru că legile decretate vor impune strâmtorare după strâmtorare, și cei ce n-au învățat să-și pună încrederea în Mine, zice Domnul, vor ajunge să iasă din numărătoarea celor aleși, spunându-și că în strâmtorarea ce se impune nu pot să trăiască altfel. Și vor ajunge să aleagă bunăstarea materială, avantaje firești și prosperitate firească, și vor ajunge să întoarcă spatele legământului încheiat cu Mine, zice Domnul. Unii dintre ei își vor spune că ies doar pentru o vreme de restriște și apoi intră din nou în numărătoarea celor aleși, dar ieșiți o dată, ieșiți vor rămâne pentru totdeauna, zice Domnul.
De aceea, acum este vremea când trebuie intrat în odăiță, zice Domnul, pentru că am pregătit veșminte de protecție și am pregătit încercuirea care să fie coborâtă peste coapsele minții, o’ncercuire a păcii, pentru ca la decretarea legilor date să nu v-apuce nici groaza zilei de mâine, nici teama, nici spaimele morții, și să rămâneți în numărătoarea celor aleși, zice Domnul.
Unii vor fi ocrotiți ca prin minune prin cuvântul protecției Mele, zice Domnul. Va fi de ajuns să fie rostit cuvântul ocrotirii peste astfel de ființe, și vor fi căutați de urmăritori și într-o parte și în alta, și vor fi ascunși chiar sub ochii urmăritorilor, pentru că cei protejați de Mine, zice Domnul, beneficiază de această protecție chiar și-n vremea strâmtorării. Și am să le port de grijă, îngrijindu-Mă de nevoile lor personale.
Sunt alții, puțini la număr, care vor trebui să pecetluiască cu viața lor credința, dar aceștia vor fi îmbrăcați cu o putere specială și vor primi ca un har, cu mare bucurie, această slujbă încredințată că să depună mărturia cu viața lor, zice Domnul.
E scurtă vremea pregătirii și am vrut să vă fac părtași ai cunoașterii tainei, ca să înțelegeți că nu-i vremea irosirii în lucrări care n-aduc zidire, ci-i vremea intrării în odăiță ca să se facă grabnic pregătirea celui ce trebuie să rămână în picioare în vremea care vine, zice Domnul. Și am hotărât să stau la sfat cu voi în îndurare zice Domnul, și iată că trebuie să-nțelegeți că este nevoie să se intre grabnic și să se facă dregerea altarelor din cort. Pentru că în repetate rânduri am trimis soli cerești în corturile voastre, cu untdelemn proaspăt ca să-l picure în vasele inimilor voastre și să v-aducă întremare și întăritură, viață și putere, dar pentru că n-ați fost găsiți la altar în clipă cercetării și nici în clipele următoare, solia cerească s-a întors cu untdelemnul, fără să-l picure în vasele voastre, și astfel s-a văzut istovirea de la o zi la alta și neputință crescândă pe zi ce trece. Și, în felul acesta, ajungeți victime ușor de doborât de către duhurile întunericului, care chiuie de bucurie căutând să vă dea de lucru îndeletniciri care să vă fure timpul părtășiei cu Domnul.
Pentru că-i scurtă vremea, e scurt timpul ce a mai rămas la-ndemână ca să vi se facă îmbrăcarea cu putere și înviorarea Duhului, o scurtă perioadă de vreme în care solii cerești mai au acces la acel untdelemn cu putere de înviorare care să-l coboare la altar în odăiță și să-l picure în vasele voastre. E vremea în care grabnic trebuie să se intre și să se facă dregerea altarelor din cort, pentru ca să puteți beneficia de umplerea cu acel untdelemn special aducător de putere zice Domnul. Pentru că nu-i mult și se va face întorsătura lucrurilor chiar sub privirile voastre, și vai de cel ce-l va lua nepregătit vremea care vine, zice Domnul.”
CÂTEVA GÂNDURI PERSONALE
1 Tesaloniceni 5:20-22
Nu dispreţuiţi prorociile. Ci cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun. Feriţi-vă de orice se pare rău.
Dragi frați și surori, Domnul ne îndeamnă să cercetăm mesajele profetice și să păstrăm ce este bun din ele. În prorocia sorei, eu n-am găsit nimic rău și nimic nebiblic.
Cunosc mesajele date prin această soră de câțiva ani, și ele cuprind mereu aceeași avertizare. Suntem avertizați că se pregătesc legi diabolice împotriva creștinilor. Lucrul acesta îl vedem exemplificat în Daniel 3, când împăratul Nebucadnețar a dat un decret ca toate Neamurile din imperiul său să se închine chipului de aur înălțat de el. Și oricine nu se supunea decretului urma să fie aruncat în cuptorul cu foc.
Dragii mei, creștinismul a început să fie din nou prigonit și pus la colț. Mâine poimâine se va spune despre creștini - și deja se spune - că sunt extremiști fanatici pentru că se opun avortului, homosexualității, educației sexuale depravate în școli, schimbării de sex, căsătoriei homosexuale și adopției copiilor de către cupluri de homosexuali. Adică vom fi declarați oameni periculoși pentru societate, care nu vor să se integreze și să înțeleagă „mersul păcătos al vremurilor”.
Într-o altă prorocie de acum câțiva ani, eram de asemenea avertizați că toți cei care persistă în credința lor vor fi excluși din orașe, li se vor confisca averile și vor fi trimiși în colonii. Și lucrul acesta îl găsim întâmplându-se în Scriptură, în vremea bisericii primare, „În adevăr, aţi avut milă de cei din temniţă şi aţi primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii care ştiţi că aveţi în ceruri o avuţie mai bună, care dăinuie.” (Evrei 10:34)
Apoi suntem avertizați că mulți din cei care astăzi poartă numele de creștini se vor lepăda de credință, pentru că, ocupați fiind în ultimii ani cu lucrurile materiale, mintea lor nu va putea concepe să ajungă în stradă în dependență totală de Dumnezeu, și nu-și vor putea părăsi posesiunile de care și-au legat inima.
Fiecare din noi să se gândească în dreptul lui. Ce-am face dacă mâine am avea de ales între a rămâne în casa noastră și a ne lepăda de Hristos sau a rămâne fermi în credința noastră și a fi aruncați în stradă?
Mesajul însă nu se termină fără speranță. Dar speranța este legată de o cotitură radicală pentru unii, de la lucrurile acestei lumi la Dumnezeu. Dumnezeu vrea să dea putere, înviorare și întărirea credinței pentru a putea scăpa și a rămâne în picioare ca cei trei tineri din Babilon, care au declarat răspicat:
Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au răspuns împăratului Nebucadneţar: „Noi n-avem nevoie să-ţi răspundem la cele de mai sus. Iată, Dumnezeul nostru căruia Îi slujim poate să ne scoată din cuptorul aprins, şi ne va scoate din mâna ta, împărate. Şi chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi şi nici nu ne vom închina chipului de aur pe care l-ai înălţat!” (Daniel 3:16-18)
Și cuvântul prorociei ne amintește că puterea și întărirea credinței ne-o dă Dumnezeu în părtășia noastră personală cu El în Cuvântul Lui și în rugăciune, în părtășia de la altarul de familie (luptați-vă pentru acest timp, căci mare har este acolo unde aceasta este posibilă) și în părtășia frățească (la fel, mare har este acolo unde pot exista astfel de părtășii ziditoare; dar feriți-vă de cele de formă, neziditoare).
Cuvântul Scripturii este oricum clar, dar mulți n-au vrut să țină seama de el, spunând că ar fi prea radical:
- Ferice de omul care ... îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui! (Psalmi 1:2)
- Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu. Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ. (Coloseni 3:1-2)
- Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima voastră. (Coloseni 3:16)
Măcar acum, „în ceasul al doisprezecelea” să înțelegem că acesta este modul normal de viețuire creștină. Greșeala multora a fost și este aceea că ei cred că vremurile vor rămânea așa, în pace, cum sunt astăzi. Dar noi trebuie să ne pregătim pentru vremurile care vor veni. Despre acestea ne vorbește și Scriptura (Matei 24) și ne vorbesc și prorocii Domnului.
Imaginea îngerilor trimiși cu untdelemn la altarele de familie, dar care nu găsesc pe nimeni acolo este foarte dureroasă, și ar trebui să ne ducă la pocăință și refacerea altarelor din casele noastre:
Pentru că în repetate rânduri am trimis soli cerești în corturile voastre, cu untdelemn proaspăt ca să-l picure în vasele inimilor voastre și să v-aducă întremare și întăritură, viață și putere, dar pentru că n-ați fost găsiți la altar în clipă cercetării și nici în clipele următoare, solia cerească s-a întors cu untdelemnul, fără să-l picure în vasele voastre, și astfel s-a văzut istovirea de la o zi la alta și neputință crescândă pe zi ce trece. Și, în felul acesta, ajungeți victime ușor de doborât de către duhurile întunericului, care chiuie de bucurie căutând să vă dea de lucru îndeletniciri care să vă fure timpul părtășiei cu Domnul.
Fraților, nu mai este vreme de pierdut.
Să ne trezim, frați și surori
Să nu ne prindă somnul.
Căci au trecut ai zilei zori,
Curând sosește Domnul!
Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră. (Luca 21:34)
Pentru că-i scurtă vremea, e scurt timpul ce a mai rămas la-ndemână ca să vi se facă îmbrăcarea cu putere și înviorarea Duhului, o scurtă perioadă de vreme în care solii cerești mai au acces la acel untdelemn cu putere de înviorare care să-l coboare la altar în odăiță și să-l picure în vasele voastre. E vremea în care grabnic trebuie să se intre și să se facă dregerea altarelor din cort, pentru ca să puteți beneficia de umplerea cu acel untdelemn special aducător de putere zice Domnul. Pentru că nu-i mult și se va face întorsătura lucrurilor chiar sub privirile voastre, și vai de cel ce-l va lua nepregătit vremea care vine, zice Domnul.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu