TU ÎN JURUL CUI „DOSPEȘTI”?

Le-a spus o altă pildă, şi anume: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un aluat pe care l-a luat o femeie şi l-a pus în trei măsuri de făină de grâu, până s-a dospit toată plămădeala.”  (Matei 13:33)

În vremurile mai de demult, femeile de la țară făceau pâine în fiecare zi. Pentru pâine este nevoie de făină, apă și drojdie (drojdia face să crească aluatul pentru ca pâinea să fie pufoasă). Cum drodjdia nu se găsea tot timpul de cumpărat, țăranii au descoperit o metodă simplă. Când aluatul era crescut și gata de băgat la cuptor pentru a se coace pâinile, se lua o mică parte din aluat și se păstra într-o farfurie până a doua zi, când urma să se facă iar pâine. Aluatul păstrat avea în el germenele drojdiei inițiale și se comporta ca drojdia. Astfel că se adăuga făină și apă și se forma un nou aluat care fermenta sub acțiunea bucățelei de aluat vechi (care se comporta ca o drojdie). Și tot așa mai departe, în fiecare zi.

În textul de mai sus, Domnul Isus ne spune o pildă. Și fiecare element al pildei are o semnificație spirituală:

ÎMPĂRAȚIA CERURILOR este împărăția copiilor lui Dumnezeu, adică a celor care se aseamănă Tatălui ceresc. Această împărăție va dăinui în veșnicie, dar începe încă de aici de pe pământ. Primul cetățean al Împărăției cerurilor este Domnul Isus Hristos Însuși. El este ALUATUL CERESC care a coborât din cer. Și în jurul acestui ALUAT CERESC, au început să fie „dospiți” (încorporați) mai întâi cei 12 ucenici, apoi cei 70, ... astfel încât la Cincizecime erau 120.

Domnul Isus avea chipul Tatălui (Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl. - Ioan 14:9). Și ucenicii au „dospit” în jurul Domnului Isus și au devenit și ei după chipul și asemănarea Lui. Și cei 3000 din Faptele Apostolilor au „dospit” în jurul ucenicilor Domnului Isus, și au fost făcuți și ei după chipul Domnului Isus, adică după chipul Tatălui. Și așa va fi până la venirea Domnului Isus.

PRINCIPIU: Trebuie să dospim în jurul unui „aluat ceresc” (adică în jurul unuia - sau unora - care calcă pe urmele Domnului Isus).

Am ajuns să facem parte din niște culte (denominații), din niște biserici locale, dar întrebarea este: „Mai este cel din fruntea bisericii un „aluat ceresc”, unul care seamănă cu Domnul Isus Hristos?” Problema nu este dacă a făcut Facultatea de teologie, nici dacă a fost ordinat de un cult recunoscut de stat, nici dacă biserica l-a ales cu majoritate de voturi, ci dacă este un „aluat ceresc” în jurul căruia să te lași „dospit” tu și casa ta.

Sau altfel pusă întrebarea: „Privește bine la cel (sau cei) din fruntea bisericii. Vrei să dospești în jurul lor? Ești convins(ă) că cel din frunte calcă pe urmele Domnului Isus? Îți dorești să fii ca preotul tău sau ca păstorul tău? Pentru că, inevitabil, trăind în sfera lor de influență, vei începe să te asemeni cu ei.

Și încă ceva: „Ești convins(ă) că mergând pe urmele celor din frunte, vei ajunge - tu și casa ta - în siguranță în Împărăția lui Dumnezeu?” Sunt ei demni de încredere? Trăiesc ei și predică calea îngustă, pocăința și sfințirea vieții?

Îndemnul apostolului Pavel este clar: „Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos.” (1 Corinteni 11:1)

Caută deci pe unul - sau pe unii - despre care poți spune cu siguranță că pășește pe urmele Domnului Isus, cu care vrei să te asemeni pentru că vezi că se aseamănă cu Hristos, și despre care ești convins că te ghidează bine pe calea îngustă spre Împărăția cerurilor.

Ai grijă să nu urmezi vreun orb (sau mai mulți) și să nimerești în groapa veșnică (adică iad)!

Doamne, ai milă de noi, și dă-ne ochi să vedem! Amin!