... noi am cunoscut harul lui Dumnezeu

... și aceasta din ziua în care ați auzit și ați cunoscut harul lui Dumnezeu. (Coloseni 1:6)

Noi nu doar am auzit despre harul lui Dumnezeu, ci suntem din cei care am cunoscut harul lui Dumnezeu.

Noi am cunoscut harul pocăinței, binecuvântarea de a regreta tot răul pe care l-am făcut. Noi am cunoscut lacrimile pocăinței pentru viața de întuneric pe care am dus-o, regretul că nu L-am cunoscut pe Domnul mai devreme, din copilărie.

Noi am cunoscut iertarea păcatelor și cât de bine este să nu-ți mai fie împovărată conștiința de faptele moarte din trecut, pentru că au fost spălate de sângele Domnului Isus.

Noi am cunoscut eliberarea de sub robia păcatului. Păcatul nu mai este regula vieții noastre, ci un accident nedorit, din care ieșim cât mai repede prin puterea lui Dumnezeu.

Noi am cunoscut puterea lui Dumnezeu, când am fost smulși din mijlocul acestei lumi, când mintea și inima ne-au fost înnoite și am fost puși deoparte pentru Dumnezeu.

Noi nu vorbim din auzite, nici din ce-am citit, ci din ceea ce am trăit și trăim clipă de clipă. Este viața reală. Este realitatea spirituală la fel de reală ca cea materială.

Unii cunosc doar niște legi, alții cunosc niște ritualuri, dar noi cunoaștem puterea lui Dumnezeu care ne ține deoparte de păcatele și poftele acestei lumi în mijlocul nelegiuirilor de tot felul; care ne ține în credința în Domnul Isus Hristos deși suntem înconjurați de ateism, idolatrie sau formalism religios; care ne ține în nădejdea vieții veșnice în mijlocul disperării și depresiei tot mai crescânde din jur, care ne ține în dragoste, care ne ține în pace în mijlocul tulburărilor de tot felul.

Lui Îi datorăm faptul că, prin credință, am intrat în această stare de har în care suntem; și ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu. (Romani 5:2)

Acesta este harul de care Dumnezeu ne-a făcut parte! Slavă Ție, Doamne!