Ieși din izolare

Au ridicat, dar, ce făcuse Mica şi au luat pe preotul care era în slujba lui şi s-au năpustit asupra Laisului, asupra unui popor liniştit şi în pace; l-au trecut prin ascuţişul sabiei şi au ars cetatea. 

Nimeni n-a izbăvit-o, căci era departe de Sidon, şi locuitorii ei n-aveau nicio legătură cu alţi oameni: ea era în valea care se întinde spre Bet-Rehob. Fiii lui Dan au zidit din nou cetatea şi au locuit în ea. (Judecătorii 18:27-28)

Dumnezeu mi-a atras recent atenția asupra acestui verset. Fiindcă Laisul era izolat și n-avea legături cu alți oameni, a fost o pradă ușoară pentru vrăjmașii lor.

Există diverse motive pentru care unii frați și surori stau mai izolați față de ansamblul Trupului lui Hristos. Unii se simt neînțeleși de către frați; alții se simt complexați; alții au suferit o dezamăgire din partea altor frați sau din partea vreunui păstor, și s-au izolat. 

Recent am auzit de cazul unuia care s-a depărtat chiar și de cei mai apropiați frați, pentru că a considerat că-i răpeau prea mult timp, pe care a vrut să-l consacre cunoașterii lui Dumnezeu. Asemenea soi de mândrie îi poate paște pe mulți, mai ales pe cei mai „intelectuali”. Alteori se întâmplă să nu mai poți merge la adunare o perioadă, și să observi că mai nimeni nu te caută. Lucrul acesta te face de asemenea să vrei să te izolezi, gândindu-te că nimeni nu are nevoie de tine. Există de asemenea pericolul să te crezi mai spiritual decât majoritatea și să te retragi în cochilia ta ca să nu fii „întinat” de ceilalți. 

Dar există nu doar o izolare a unor frați față de adunare, ci de asemenea și izolarea unor adunări față de altele. Unii păstori caută să-i izoleze pe membrii adunărilor lor de celelalte adunări. Ei își descurajează enoriașii să meargă în vizită în alte adunări, deși n-ar putea aduce niciun argument împotriva acelor adunări, decât că acolo este mai multă viață. 

Este adevărat că sunt situații când trebuie să te depărtezi de unele categorii de frați. Apostolul Pavel l-a sfătuit pe Timotei să se depărteze de frații care au doar o formă de evlavie (2Timotei 3:2-5). Suntem de asemenea îndemnați să ne depărtăm de cei care aduc dezbinări (Tit 3:10), sau de frații care trăiesc în neorânduială și nu după învățătura lui Hristos (1 Timotei 6:3-5; 2 Tesaloniceni 3:6). 

Este adevărat că uneori este necesar ca păstorii să informeze întreaga adunare că o alta a deviat de la calea adevărului, să le explice fraților în ce constă devierea și să-i sfătuiască să se ferească. 

Dar, pe ansamblu, izolarea și separarea fraților față de alți frați sau a adunării față de alte adunări - în afara motivului de păcat dovedit - nu sunt bune. V-o spune unul care am ajuns destul de izolat, deși nu mi-am dorit niciodată lucrul acesta. Dar Dumnezeu a vrut să-mi atragă atenția în această privință. Chiar dacă ai ajuns izolat și nu este din voia ta, trebuie totuși să cauți să ieși din izolare. În Trupul lui Hristos avem nevoie unii de alții. Este bine să avem legături duhovnicești, căci nu știi niciodată când ajungi într-o situație de nevoie (ca locuitorii din Lais), și atunci mai ai cui să ceri o părere, mai ai cui să ceri un sfat, mai ai cui să ceri un ajutor în rugăciune sau un ajutor material.

Izolarea nu este bună. Este necesar uneori să te păzești de unii „frați”, așa cum am văzut mai sus, dar nu este bine ca din cauza câtorva să te izolezi de tot Trupul lui Hristos. După cum știm, diavolul dă târcoale ca un leu care răcnește, și caută pe cine să înghită (1 Petru 5:8), și printre victimele lui se află cei izolați de turmă. 

De aceea, caută să păstrezi legăturile cu frații. Răspunde la telefon când ești apelat de frați. Pe unii frați, oameni de afaceri, ca să-i poți găsi la telefon, ar trebui să-ți faci și tu o firmă. Răspunde la emailurile primite sau la mesajele de pe WhatsApp, chiar dacă spui doar „Amin!” sau „Mulțumesc!” Fă-ți obiceiul să ajungi mai devreme la adunare, ca să mai stai de vorbă cu alți frați. Dacă poți, invită frați acasă la tine la o părtășie. Nici nu știi câtă bucurie poți face unora care sunt singuri sau retrași, invitându-i la masă sau la un ceai. Din când în când, du-te și vizitează și frații din alte adunări. Dacă ești un om smerit și cu teamă de Domnul, Dumnezeu te va păzi dacă acolo sunt pericole duhovnicești.

Dacă ești în vreuna din situațiile descrise, începe să te rogi Domnului să te scoată din izolare, și El te va ajuta și te va îndruma.